Pharmacoach Weekly – Ediția #14 (7 iulie 2025)

Între austeritate și inovații promițătoare – realități dure și idei pentru viitor

Jul 06, 2025

Salutare! În ultima săptămână am simțit contrastul dintre austeritatea care planează peste sistemul medical și inovațiile medicale care ne dau speranță. Zilele trecute, un pacient glumea amar: “Poate ar fi mai bine să nu mă mai îmbolnăvesc anul ăsta, că vine austeritatea și n-or să mai fie medicamente!”. Gluma lui m-a pus pe gânduri – bugetele strâmte ne afectează pe toți, de la spitale la farmacii și pacienți. În același timp, citesc despre terapii revoluționare și suplimente-minune (de la injecții pentru slăbit până la pastile anti-îmbătrânire) și mă întreb: câți dintre pacienții de rând vor avea acces la ele? 😕 E o ediție în care încercăm să împăcăm aceste două lumi – să privim realist impactul măsurilor de austeritate, dar și să ne entuziasmăm moderat de noutățile pozitive din sănătate. Hai să începem!

Direct din PharmaCoach

Bacillus clausii: 8 aplicații terapeutice puțin cunoscute

Am explorat un subiect inedit pe blog: Bacillus clausii – un probiotic cunoscut mai mult pentru probleme digestive, dar cu beneficii mult peste așteptări. În articolul „Bacillus clausii: 8 aplicații terapeutice puțin cunoscute” am adunat dovezi științifice despre cum această bacterie „bună” poate ajuta în moduri neașteptate. De pildă, administrarea de B. clausii la copii le-a redus episoadele recurente de infecții respiratorii și durata simptomelor. S-au observat efecte benefice și în dermatită atopică, cu scăderea inflamației cutanate. Iar în oncologie, suplimentarea cu B. clausii a întârziat apariția mucozitei la pacienții cu cancer tratați cu chimio/radioterapie – un rezultat promițător care sugerează protecția mucoaselor în fața efectelor adverse ale tratamentului. Sunt numai câteva exemple din cele 8 aplicații discutate; dacă ești curios să afli întregul tablou (inclusiv rolul în imunomodulare, diabet sau protecție antivirală), te invit să citești articolul complet pe blogul pharmacoach.ro! 🔗

(Spoiler: e fascinant cât de versatil poate fi un simplu probiotic când e studiat temeinic.)

⭐ Cel mai citit articol: Suplimentele alimentare: Când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine

Acest articol demontează mitul suplimentelor „minune” și subliniază aspecte importante:

Suplimentele nu sunt soluții rapide și nu pot înlocui o alimentație diversificată. Metodele de preparare și combinațiile alimentare sunt la fel sau chiar mai importante.
Rolul farmaciștilor: Aceștia trebuie să evalueze nevoile reale ale pacienților, să recomande testele necesare, să identifice posibilele interacțiuni medicamentoase, să aleagă produse fabricate conform Bunelor Practici de Fabricație (GMP) și să educe pacienții.
Recomandări practice: Articolul încurajează evaluarea dietei, consultul specialistului, alegerea produselor de calitate, monitorizarea efectelor și integrarea suplimentelor cu alimentația și stilul de viață.

💡 Folosește aceste informații pentru a ghida pacienții către decizii informate, prevenind suplimentarea nejustificată și promovând o abordare responsabilă.

Noutăți & Sfaturi

Testări genetice extinse pentru pacienții oncologici: CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) propune extinderea programului de testare genetică în oncologie, adăugând noi tipuri de tumori (esofagian, gastric, urotelial, cervical) pe lista de teste gratuite. Aproximativ 7.300 de pacienți pe an ar putea beneficia de aceste analize de precizie, inițiativa având scopul de a personaliza tratamentele și de a folosi mai eficient fondurile din sănătate. 🧬
Pastila orală care rivalizează injecțiile pentru diabet: Un studiu NEJM prezintă rezultate impresionante pentru orforglipron, un agonist GLP-1 administrat oral (fără injecții) pentru diabetul de tip 2. Într-un trial de fază 3, orforglipron a scăzut hemoglobina glicată cu ~1,3–1,6% și a redus greutatea cu aproape 8% la doza maximă (40 de săptămâni). Cu un profil de siguranță similar clasei GLP-1, acest medicament ar putea deveni o alternativă comodă (fără ace) la terapiile actuale injectabile – o veste excelentă pentru aderența pacienților! 💊
Vitamina B3 contra îmbătrânirii premature: Un trial clinic revoluționar în Japonia a arătat că nicotinamida ribozidă (NR), un derivat de vitamina B3, poate „întoarce ceasul” în boala Werner, o afecțiune rară de îmbătrânire prematură. Pacienții tratați cu NR au avut inimă mai sănătoasă, ulcere cutanate vindecate și declin renal încetinit, fără efecte adverse serioase. Este prima dovadă că țintirea deficitului de NAD⁺ (coenzimă cheie în repararea celulară) poate ameliora mecanismele îmbătrânirii accelerate. În plus, descoperirea deschide discuții despre potențialul suplimentelor anti-aging și în populația generală – un subiect de urmărit cu interes. 🌟
Consultații medicale până seara târziu: Vești bune pentru pacienții români – Ministerul Sănătății pregătește un pachet de măsuri prin care dublează programul ambulatoriilor de specialitate din spitalele publice. Asta înseamnă că, în loc să se termine după prânz, consultațiile ar putea fi disponibile până la ora 22:00 în unele policlinici, reducând timpii de așteptare. În paralel, și laboratoarele de analize și departamentele de radiologie/imagistică își vor extinde programul. Practic, vom avea policlinici deschise după ora 18:00 – un pas înainte pentru accesul la servicii, mai ales pentru cei care lucrează. ⏰🏥
FDA: val de medicamente noi în 2025: Până acum, FDA a aprobat 17 medicamente noi („novel drugs”) în 2025, aducând terapii inovatoare pentru boli diverse. Printre acestea se numără Lynozyfic – un anticorp indicat în mielom multiplu refractar, Andembry – tratament profilactic pentru angioedemul ereditar, sau Enflonsia – un nou anticorp monoclonal ce protejează sugarii de virusul sincitial respirator (RSV). Fie că vorbim de cancere, boli rare ori infecții, aceste aprobări demonstrează ritmul accelerat al inovațiilor farmaceutice. Să sperăm că vor ajunge cât mai rapid și la pacienții din țara noastră! 🚀
Tirzepatidă (Mounjaro) – nou tratament pentru obezitate în UK: Serviciul Național de Sănătate britanic (NHS) a anunțat introducerea Mounjaro (tirzepatidă) ca tratament pentru scăderea în greutate, disponibil pe bază de prescripție începând de la finalul lui iunie 2025. Mounjaro este un medicament injectabil care imită hormonii naturali ai sațietății, reducând apetitul și îmbunătățind controlul glicemiei(am mai scris aici). Atenție: accesul va fi foarte limitat la început – doar pacienții cu obezitate morbidă (IMC ≥ 40) și multiple comorbidități (diabet, hipertensiune, boală cardiacă, apnee de somn etc.) vor îndeplini criteriile stricte pentru a primi tratamentul prin NHS. Practic, autoritățile din UK testează întâi “apa cu degetul” cu acest medicament revoluționar, urmând ca pe viitor să extindă accesul dacă totul decurge bine. 💉
- Cabinetele medicale din Anglia confirmă că foarte puțini pacienți vor putea beneficia de tirzepatidă în primii doi ani de program. Se recomandă ca doar persoanele care chiar se încadrează în criterii să contacteze medicul, altfel listele de așteptare vor fi inutile. Criteriile de eligibilitate NHS sunt extrem de dure – pe lângă IMC ≥ 40, pacientul trebuie să bifeze 4 din 5 condiții precum hipertensiune, dislipidemie, apnee obstructivă, boală cardiovasculară aterosclerotică și diabet de tip. Acest prag înalt evidențiază filosofia autorităților: introducere treptată și prudentă a noii terapii, pentru a observa efectele și a controla costurile.

Austeritatea în sănătate – între realitate și empatie

România se pregătește de austeritate bugetară, iar efectele în sfera sănătății vor fi inevitabile. Guvernul a anunțat măsuri dure pentru reducerea deficitului (cel mai mare din UE, peste 9% din PIB), explicând că „din 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132”. Printre deciziile fiscale se numără creșterea unor taxe și, foarte important, schimbări menite să aducă mai mulți bani la sănătate: de exemplu, impunerea contribuției de asigurări de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei și eliminarea unor scutiri(seenews). Tradus în cifre, autoritățile spun că acum doar ~6 milioane de români contribuie efectiv la sistemul de sănătate, în timp ce 16 milioane beneficiază de servicii. Din august, vor contribui și pensionarii “mai înstăriți” și alte categorii scutite până acum – o măsură nepopulară.

Sistemul medical simte deja fiori reci 🥶. Bugetele spitalelor, și așa sub presiune, riscă să fie înghețate sau chiar tăiate. Se vorbește despre o posibilă limitare temporară a creșterilor salariale pentru personalul bugetar, deci și medici și asistente. În 2024 au fost majorări consistente (20% + la salarii în sănătate), dar în 2025 s-ar putea să nu fie niciun leu în plus. Pentru un tânăr medic care se gândește să plece din țară, perspectiva unui salariu înghețat combinată cu scumpiri în viața de zi cu zi s-ar putea să fie picătura care umple paharul. Riscul? Un nou val de brain-drain: personal medical valoros care alege să lucreze peste hotare unde finanțarea nu e așa restrictivă. Și asta într-un sistem deja lovit de deficit de specialiști în anumite zone...

Și farmaciile resimt tensiunea. Dacă statul va întârzia sau reduce decontările pentru medicamente compensate, farmaciile mici, independente, cu greu vor face față fluxului de numerar. Gândiți-vă la o farmacie rurală: are pe stoc medicamente compensate scumpe (ex. pentru diabet, inimă) pe care le dă pacienților, urmând să-și recupereze banii de la Casa de Asigurări. Dacă rambursările întârzie luni de zile (cum s-a mai întâmplat în perioade de criză), farmacia aceea micuță practic creditează statul. Unele s-ar putea să nu supraviețuiască financiar, alegând fie să își reducă stocurile (deci pacienții trimiși “la oraș” după medicamente), fie chiar să închidă. În contrast, lanțurile mari de farmacii au forța financiară să reziste și ar putea chiar profita, consolidându-și poziția pe piață. Din păcate, asta ar crea “deşerturi farmaceutice” în zonele unde doar farmacia locală independentă exista.

Pentru pacienți, austeritatea se traduce prin alegeri dificile și incertitudine. Deja avem pacienți care își drămuiesc medicamentele – mai sar o doză, mai amână o rețetă – din motive financiare. Dacă prețurile medicamentelor cresc odată cu TVA-ul (deși guvernul promite menținerea TVA redus la medicamente, rămâne de văzut), sau dacă anumite tratamente nu mai sunt compensate integral, povara cade direct pe bolnav. Să ne imaginăm un pensionar cardiac: primește rețetă cu 5 medicamente, compensate parțial. Odată cu noile măsuri, poate va plăti câțiva lei în plus la fiecare – aparent nesemnificativ, dar pentru el poate însemna să renunțe la unul dintre ele pentru că nu-i mai ajung banii. 😟 În plus, incertitudinea naște zvonuri și temeri: vor fi suficiente medicamente? se vor mai da gratuit analizele anuale? – anxietatea pacienților crește, iar asta afectează și aderența la tratament (știm bine că stresul și lipsa încrederii pot deraia complet un plan terapeutic).

Cum navigăm această perioadă? Cu realism și empatie. Realism, pentru că trebuie să acceptăm că resursele financiare ale țării sunt limitate și că unele măsuri de reducere a risipei chiar erau necesare (de exemplu, reducerea evaziunii și creșterea bazei de contribuabili în sănătate poate pe termen lung va aduce beneficii – dacă banii strânși se întorc eficient în sistem). Trebuie prioritizate cheltuielile: înainte de toate, medicamentele esențiale, urgențele, programele vitale (oncologie, dializă etc.) trebuie protejate cu orice preț. Poate proiecte mai puțin stringente (campanii de imagine, achiziții de aparatură non-critică) pot fi amânate până trece furtuna bugetară.

În același timp, e nevoie de empatie din partea decidenților față de oamenii simpli. Austeritatea pe hârtie arată ca un balans de coloane Excel, dar în practică sunt bunici care aleg între rețetă și plata întreținerii. Comunicarea clară este esențială: spune oamenilor adevărul, explică-le de ce se ia o măsură (“de ce plătesc pensionarii taxe acum?”). Dacă populația vede un plan și simte că “strângerea curelei” e făcută cu dreptate și transparență, va exista mai multă răbdare și înțelegere. De asemenea, empatie înseamnă și flexibilitate: identificarea cazurilor sociale grave și scutirea lor de la anumite coplăți sau oferirea lor de suport suplimentar.

Un aspect pozitiv ce se poate naște în astfel de vremuri este accentul pe eficiență și inovație cu cost redus. Criza poate forța sistemul să elimine unele risipă – de exemplu, digitalizarea unor procese ca să se economisească bani, renegocierea contractelor de achiziții la medicamente. De asemenea, personalul medical, deși supus la stres, a arătat în trecut un spirit de solidaritate în perioade grele – cine știe, poate vom vedea iar inițiative de voluntariat, donații de medicamente sau mobilizare pentru pacienții cei mai afectați.

Impactul austerității în sănătate va fi unul real și, pe alocuri, dureros. Vom vedea probabil exemple de compromisuri: spitale care amână achiziția de echipamente, farmacii care strâng cureaua, pacienți care încearcă remedii mai ieftine. Important este să trecem prin această perioadă fără cinism, cu solidaritate. Să ținem minte că, dincolo de cifrele de deficit, sunt oameni în spatele fiecărei decizii. Iar fiecare dintre noi – medic, farmacist, pacient sau oficial – are responsabilitatea să fie cumpătat, să se informeze și să contribuie cum poate: fie că înseamnă să nu risipim medicamente, fie că înseamnă să votăm în cunoștință de cauză când ni se propun soluții. Sănătatea e un efort comun, iar vremurile grele pot fi depășite mai ușor dacă tragem cu toții la aceeași căruță. 🤝

📖 Cartea săptămânii – „Enigma camerei 622” de Joël Dicker

Un thriller plin de mister și întorsături de situație, perfect pentru weekend! Autorul ne poartă între două planuri temporale – o crimă petrecută iarna într-un hotel de lux din Alpi și o investigație reluată ani mai târziu de un scriitor curios, cazat chiar în camera alăturată (și intrigat de faptul că nu există camera 622 numerotată). Atmosfera este elegantă și tensionată, cu secrete din lumea bancară elvețiană, iubiri ascunse și lupte pentru putere.

Elemente cheie:

🔍 Mister classic: o cameră de hotel unde a avut loc o crimă rămasă nerezolvată, ce ascunde indicii subtile la tot pasul.
⏳ Două fire narative: prezent (2018) – ancheta neoficială a scriitorului, vs. trecut (anii 2000) – povestea complexă din jurul băncii și a personajelor implicate în evenimentele ce au dus la crimă.
💼 Intrigă corporatistă: o cursă pentru președinția unei bănci elvețiene, cu rivalități, trădări și alianțe neașteptate – fundalul financiar dă originalitate poveștii polițiste.
❤️ Romantism și identități secrete: Dicker strecoară o poveste de dragoste și câteva schimbări de identitate surprinzătoare, care te fac să reevaluezi tot ce credeai că știi despre personaje.

„Enigma camerei 622” te ține în priză chiar dacă are pasaje mai lente, iar combinația de roman polițist cu dramă sentimentală și intrigă financiară îl face diferit de thrillerele obișnuite. ✨

🎧 Podcastul / Videoclipul săptămânii – „Ce făceau otomanii noaptea (în sec. 18)” – Zaiafet (YouTube)

Un episod fascinant de istorie culturală, adus de Zaiafet (un creator cunoscut pentru modul accesibil în care povestește istoria). Te-ai întrebat vreodată cum arăta viața de noapte acum 300 de ani, pe vremea Imperiului Otoman? Acest video de ~45 de minute îți dezvăluie exact asta, și s-ar putea să fii surprins! Înainte de epoca luminii electrice, orașele erau cufundate într-un întuneric aproape total după apus. Doar pâlpâiri sporadice de lumină arătau unde se mai afla câte o casă trează, iar străzile deveneau teritorii anonime și potențial periculoase.

Zaiafet explică cum, în acele condiții, numai cei curajoși sau cu intenții ascunse ieșeau pe afară noaptea – de fapt, “viața de noapte” avea atunci o conotație mai degrabă înfricoșătoare decât distractivă. Aflăm că întunericul oferea un fel de libertate sub acoperire: odată scăpat de ochii lumii, omul se putea comporta sincer, fără constrângerile normelor sociale. Interesant, statul otoman chiar profită de aceste activități nocturne – cum? Ei bine, aflăm despre tolerarea anumitor păcate pe timp de noapte (exemple de “preacurvie” sau petreceri private) astfel încât ziua societatea să rămână aparent morală.

Se discută despre patrule de pază, despre obiceiuri nocturne ale diferitelor clase sociale și despre modul în care frica de întuneric a dus la superstiții și povești transmise și în popor. Totul este prezentat cu umorul și carisma specifice lui Zaiafet, așa că nu simți deloc cum trece timpul. Îl recomand pentru că îmbină istoria socială cu psihologia – vei privi cu alți ochi felinarele stradale și poate vei aprecia că trăim într-o epocă… luminată 😊. Un must-watch pentru pasionații de istorie și nu numai!

📣 Simte-te liber(ă) să îmi scrii și orice feedback legat de newsletter – răspund personal fiecărui mesaj. 🙏

Wow, ai ajuns până la final – îți mulțumesc pentru atenție! 😃

Sper că ți-a plăcut această ediție densă, cu de toate. Ca de obicei, voi urmări cu interes voturile din poll și reply-urile primite – acestea sunt indicatorii care mă ajută să fac PharmaCoach Weekly tot mai bun.

Dacă ai găsit util ce ai citit, dă un share pe social media sau măcar povestește unui coleg/prieten despre newsletter. Ne reauzim săptămâna viitoare! Până atunci, ai grijă de tine și multă sănătate! 💙